Portalul Perceptiei


Salvador Dali
Maestrul halucinatiilor

Încă de copil, manifestă un viu interes pentru pictură, primele încercări le face pe cutii de carton pentru pălării, primite de la mătuşa sa, modistă. Familia locuieşte la Figueras, într-o vară, părinţii îl trimit la Moula de la Torre, la unul dintre prietenii lor, Ramon Pichot, pictor impresionist. Convins de talentul lui Salvador, Pichot îi sugerează să-şi continue studiile în Madrid. În 1918, va avea prima expoziţie a operelor sale în teatrul local din Figueras. În 1921 intră la Academia de Arte Frumoase San-Fernando din Madrid, unde se împrieteneşte cu Federico García Lorca şi Luis Bunuel, dar - decepţionat de sistemul de predare - incită studenţii la manifestări de protest şi este exclus din şcoală. Începe să poarte favoriţi, pantaloni scurţi, pardesiu lung şi pălărie de pâslă şi să fumeze pipă.

1 Iunie 2008 foto de PAPA BEAR

In aceasta pagina a site-ului expunem lucrari de fotografie, pictura sau desen ale tinerilor artisti doritori de afirmare. Este un pas important in viata fiecarui tanar plin de imaginatie. Succes!

"DUPLICITATE LUMINOASA"

"OPERATIE PE....REALITATEA COPILARIEI"

"UNIVERSUL.....MEU"

In urma cu ceva timp am avut ideea ca in aceasta pagina a revistei sa promovam desene sau forografii ale tinerilor artisti din Bucuresti si din tara. Pentru inceput postam pentru voi o colectie de fortografii facute de Papa Bear, student la imagine si film.

"SEMNE DIN CERURI"

"LUMINA UNEI STELE"

In urmatorii 100 de ani rasa galbena va domina lumea!

Arta moderna se poate considera pe departe cea mai interesanta forma de exprimare a speciei umane. Din arta moderna fac parte multe curente si stiluri. Muzica, desen, pictura si in ultimii 15 ani, designurile pe computer. Aceasta nascocire pur si simplu geniala a omului, inventie ce a schimbat radical directia de evolutie a societatii, influenteaza in toete domeniile. Cum se spune, ca in basmele cu Fat Frumos, societatea umana a crescut intr-o zi cat altii in 10. Stiinta si deszvoltarera noastra ca specie s-a modificat in esenta odata cu aparitia internetului. Circulatia informatiei a facut ca poapoarele sa isi piarda din diferente si sa tinda spre globalizare. La acest aspect contribuie si arta moderna. Este o filosofie ca prin arta si cultura sa apropii civilizatii catre destinatii comune. E ca si cum 2 prieteni ar imparti pretul benzinei la un drum lung. Arta moderna s-a nascut in inimile oamenilor din dorintza de a descoperii, din necesitatea de a ne adapta. Parerea mea esta ca rasa galbena si in special China ca natiune este cea mai adaptata vremurilor moderne. In urmatorii 100 de ani vom asista la remodelarea hartii culturii moderne mondiale, curentul modernist al stilui de viata izvorand din zonele cele mai exotice ale Asiei si a aici nu ma refer la civilizatia araba. (valt420)

China shocheaza prin imbinarea modernului cu traditia si stravechia lor civilizatie.

Tatuaj modern cu simbolul pacii in limba chineza

căutare personalizată

Yoga - scurt istoric si prezentare


Yoga (Devanagari: योग) este una din cele 5 şcoli ale Filozofiei Hindu, bazată pe meditaţie ca o cale spre auto-cunoaştere si eliberare. Textele Hindu care stabilesc bazele yoga conţin: Upanishadele, Bhagavad Gita, Yoga Sutra lui Patanjali, Hatha Yoga Pradipika şi multe altele. [1][2] În India, Yoga este privită ca fiind un mijloc de desăvârşire atât fizică, precum şi spirituală. În afara Indiei, Yoga a început să fie asociată în primul rând cu practicarea aşa-numitelor asana (poziţii) incluse in Hatha Yoga(vezi deasemenea Yoga ca exerciţiu), cu toate că a influenţat intreaga familie de Religii dharmice şi alte practici spirituale din toată lumea. Un practicant convins de Yoga este numit yogi, yogin (masculin), sau yogină (feminin).
Yoga, ca o combinare între exerciţii si meditaţie este practicată de mai bine de 5 000 de ani.
De când a fost scrisă Bhagavad Gita, ramurile principale ale Yoga au fost clasificate astfel: Karma Yoga, Jnana Yoga, Bhakti Yoga şi Raja Yoga.
Istoria Yoga
O sculptură păstrata până azi de acum 5,000 de ani de la Civilizaţia de pe Valea Indusului infăţişează o figură care arheologii cred ca este un yogin stând in poziţie de meditaţie. Figura este reprezentată stând intr-o pozitie tradiţională yoga, cu picioarele incrucişsate si mâinile odihnindu-se pe genunchi. Descoperitorul sculpturii, arheologul Sir John Marshall, a denumit figura Shiva Pashupati.
O sculptură aparţinând civilizaţiei de pe Valea Indusului, înfăţişând o persoana in poziţie de meditaţie.
Prima reeferinţă ramasă in scris la yoga o găsim in Rig Veda, vechimea acesteia fiind estimată a fi in jurul a 3,500 de ani.[8] Upanishad-ele, (800-100 î.Hr.), Bhagavad Gita (400-100 î.Hr.), şi Yoga Sutra lui Patanjali (200 î.Hr.) deasemenea abordează conceptele şi învăţăturile yoga.

Etimologie
În limba sanscrită Format:IAST este o derivare termenului pre-indo-europpean yugam, dintr-o rădăcină yeug- (sanscrită yuj-) insemnînd "a se alătura" sau "a se uni"; înrudit cu latinescul iugum si termenul modern engleyesc yoke.
Termenul este atestat in Rigveda in sensul unui "act de alăturare, ataşament, dedicare", dar si în sensul de "ocupaţie, încercare, performanţă". Un sens spiritual de "exercitare, zel, silinţă" este atestat incă din Mahabharata, şi sensul spiritual sau mistic al "contemplării abstracte, al meditaţiei" apare in egală masură în Mahabharata, ca şi în Upanishade.

Bhagavad Gita
Format:Articol sursă The Bhagavad Gita ("Cîntecul Domnului"), deşi a fost scris undeva între anii 400 şi 100 î.Hr., vorbeşte despre patru ramuri ale yoga:
    * Karma yoga: Yoga acţiunii în lume.
    * Jnana yoga: Yoga înţelepciunii şi a silinţei intelectuale
    * Bhakti yoga: Yoga dăruirii către Dumnezeu
    * Dhyana yoga: Yoga meditaţiei

Yoga Sutra lui Patanjali
Yoga Sutra lui Patanjali este o carte care cuprinde 196 de aforisme compilate de înţeleptul Patanjali undeva între 200 î.Hr. şi 300 d.Hr.
Referindu-se la clasificările Bhagavad Gita, yoga lui Patanjali este o formă de Raja yoga, căci caută prin meditaţie calea către scopul ultim. Patanjali însuşi face referire la ea ca "Ashtanga Yoga" ("Yoga cu 8 braţe/ramuri"), de la cei opt paşi pe care el i-a stabilit ca fiind calea practică de a atinge desăvârşirea, iluminarea. Acest concept de "opt braţe" a devenit din acel moment caracteristica principală a yoga Raja, şi este practic o însuşire de bază a oricărei variante de Raja-yoga cunoscute de atunci şi până în zilele noastre. Cele opt ramuri de yoga ale lui Patanjali sunt:
    (1) Yama (Cele cinci "abţineri"):violenţă, minciună, furt, sex (ilegal)şi posesiuni
    (2) Niyama (Cele cinci "respecturi"): puritate, mulţumire, austerităţi, studiu, şi devotament
    (3) Asana: Literar înseamnă "şedere", şi Patanjali foloseşte acest termen pentru a denumi poziţia şezută a corpului în timpul meditaţiei. Mai târziu, odată cu afirmarea Hatha yoga, "asana" a început sa denumească toate poziţiile folosite.
    (4) Pranayama ("Controlul Forţei Vieţii"): Controlul prān-ei(prăna), forţa vieţii sau energia vitală.
    (5) Pratyahara ("Abstracţia"): Înfrânarea organelor de simţ.
    (6) Dharana ("Concentrarea"): Fixarea atenţiei asupra unui singur obiect.
    (7) Dhyana ("Meditaţia"): Contemplarea intensă asupra adevaratei esenţe a realităţii.
    (8) Samadhi ("Eliberarea"): Starea de iluminare superconştientă (ca opus al subconştientului).

Hatha Yoga Pradipika
Hatha Yoga este un sistem aparte de Yoga introdus de Yogi Swatmarama, un yogin înţelept al secolului al XV-lea în India, autorul compilaţiei Hatha Yoga Pradipika. Hatha Yoga este o dezvoltare — dar diferind substanţial de ea — a Raja Yoga a lui Patanjali, în care accentul se pune pe shatkarma, purificarea fizicului, ducând astfel la purificarea minţii (ha) şi prana, sau energia vieţii (tha). [9][10] În contrast, Raja Yoga, implementată de Patanjali, începe cu o purificare a minţii (yamas) şi a spiritului (niyamas), apoi merge spre corp prin asana (poziiţii ale corpului) şi pranayama (suflare). Hatha yoga conţine substanţiale influenţe tantra, [11][12] şi marchează primul moment de introducere a chakra şi kundalini în canonul yogin. Comparativ cu asanele lui Patanjali din Raja yoga în poziţia şezând, vazute în general ca mijloace de pregătire pentru meditaţie, se marchează acum dezvoltarea asanelor ca "poziţii" ale întregului corp, precum este şi sensul modern al cuvântului "asana".[13] Hatha Yoga, în multele sale variante moderne, este stilul asociat astăzi termenului de "yoga".[14] Deoarece pune accent pe trup prin practicarea asanelor şi a pranayamei, mulţi practicanţi occidentali sunt satisfăcuţi cu sănătatea fizică şi vitalitatea pe care o dezvoltă şi nu sunt interesaţi de celelalte şase ramuri ale Hatha yoga, sau de mai vechea tradiţie Raja yoga, pe care aceasta se bazează.

Filosofia Yoga
În toate ramurile yoga, ţelul final este atingerea unei stări eterne de conştiinţă perfectă. În şcolile moniste ale advaita vedantei şi şaivismului, această perfecţiune ia forma mokşei, care este o eliberare de toată suferinţa lumească şi de cercul naşterilor şi al morţilor (Samsara), o stare în care gândurile încetează şi apare experienţa unirii beatifice cu Supremul Brahman. Pentru şcolile dualiste bhakti ale vaişnavismului, bhakti însăşi este ţelul suprem al procesului yoga, iar perfecţiunea culminează într-o relaţie eternă cu Vişnu sau cu unul dintre avatarele lui, precum Krişna sau Rama.
Practicarea concentraţiei (dharana) şi a meditaţiei (dhyana) este comună majorităţii formelor de yoga. Dharana, potrivit definiţiei lui Patañjali, este "aducerea conştiinţei într-un singur punct" (sanscrită: ekāgrata, concentrare într-un singur punct). Conştienţa este concentrată pe un punct subtil al senzaţiei (cum ar fi pe suflul care intră şi iese din nări). Concentraţia susţinută pe un singur punct conduce, treptat, la meditaţie (dhyana), în care facultăţile interioare sunt capabile să se extindă şi să se identifice cu ceva vast. Practicanţii meditaţiei anunţă sentimente de pace, bucurie şi uniune.
Obiectul meditaţiei poate să difere de la şcoală la şcoală, e.g. meditaţia pe una dintre chakre, cum ar fi centrul inimii (anahata) sau 'al treilea ochi' (ajna); sau meditaţia asupra unei zeităţi, precum Krişna; sau asupra unei calităţi, precum pacea. Şcolile non-dualiste, precum Advaita vedanta, pot medita la Absolut, fără nici o formă a calităţilor (Nirguna Brahman). Această meditaţie este, din multe puncte de vedere, asemănătoare cu meditaţia buddhistă a vidului.

Yoga în alte tradiţii
Scopurile yoga sunt exprimate în mod diferit de către diferite tradiţii. Pentru o persoană normală, încă depare de iluminare, yoga poate fi o cale de creştere a pregătirii spirituale sau, de cultivare a compasiuni şi a introspecţiei.